… zona urbană funcţională Iaşi (FUA
- Functional Urban Area) are un
Produs Intern Brut (PIB) de aproximativ 3,7 miliarde de euro?... Iaşii au un
stoc de peste 109 000 m² suprafaţă închiriabilă în malluri şi în centre
comerciale?... Iaşii au un stoc de birouri de 150 000 m²?... Iaşii au 4 716
persoane angajate în sectorul IT?
Cele
mai populate zone urbane funcţionale româneşti (FUA), centrate pe oraşele
secundare (Constanţa - 420 mii locuitori, Cluj - 392, Iaşi - 384, Timişoara -
383, Braşov - 374), sunt structuri urbane modeste, raportându-ne la cele
generate de oraşele secundare ale altor state ale Europei central-estice. De
exemplu, lăsând la o parte Katowice sau Gdansk, ce funcţionează într-o logică
policentrică, FUA poloneze sunt net superioare ca dimensiune. Conform ESPON,
Cracovia şi Lodz au 1,2 milioane de locuitori, iar Poznan, Wroclaw şi Szczecin
au o populaţie cuprinsă între 900 şi 610 mii locuitori. Doar Bydgoszcz, Lublin
şi Bialystok, a căror populaţie e cuprinsă între 470 şi 405 mii locuitori, au
dimensiuni comparabile. În Cehia, FUA policentrică Ostrava are peste 1 milion
de locuitori, iar Brno, capitala Moraviei, are peste 590 mii locuitori. În
Bulgaria, FUA Plovdiv are 470 de mii locuitori, iar Varna, 384 de mii.
Trecând într-un alt registru, Iaşii au un PIB
calculat pe geometria FUA de 3,7 miliarde euro (estimare pentru 2013, după econtext.ro
şi listafirme.ro). În afara centrului urban, comuna Miroslava e cel mai mare
contribuabil. Un PIB superior au Timişoara (peste 5 miliarde euro), Constanţa
(4,4), Braşov (4) şi Cluj (3,9). Urmează, cu valori cuprinse între 3,5 şi 3
miliarde, Piteşti-Mioveni, Ploieşti şi Craiova. Dintre FUA menţionate anterior,
doar oraşele poloneze Bydgoszcz, Lublin şi Bialystok (4-6 miliarde euro) şi
cele bulgare (ambele cu cca. 3,5 miliarde) au valori comparabile. Celelalte au
un PIB superior, cuprins între 30 de miliarde euro (Katowice) şi 9,5
(Szczecin). Iaşii se pot mândri doar cu poziţia de lider în Moldova istorică,
unde este secondat de Chişinău şi Galaţi, ambele cu ceva mai mult de 2,6
miliarde de euro.
Dintre reperele de globalizare, am selectat patru
dintre ele: suprafaţa de retail, stocul de birouri, numărul de studenţi şi
traficul aeroportuar de pasageri. Din punctul de vedere al numărului de
studenţi, Iaşii (51.157 studenţi în anul universitar 2011-2012) se situează
între centrele importante la nivel est-european. Fiind singurul centru
universitar al regiunii cu o structură complexă a profilurilor şi având două
treimi dintre studenţii Moldovei apusene, Iaşii sunt oraşul cu probabilitatea
cea mai mare de a reţine elitele şi forţa de muncă înalt calificată.
În ceea ce priveşte suprafaţa de retail, am optat
doar pentru cea a mall-urilor şi a centrelor comerciale (fără ancorele de tip
supermarket), pentru că acestea pot genera fluxuri ce pot depăşi nivelul local
sau regional. Iaşii cu o suprafaţă închiriabilă de 109 mii m², distribuită în
cinci astfel de unităţi, se situează în România pe poziţia a treia, după
Bucureşti (499 mii m²) şi Constanţa (117 mii m²). Nu suprafaţa e importantă în
această ecuaţie, cât brandurile prezente, care fac din Iaşi, oraşul cu unul dintre
cele mai mari hinterlanduri potenţiale ale acestei părţi a Europei. Deşi poate
părea trivială o astfel de informaţie, vă asigur că nu este! Doamnele şi
domnişoarele din Republica Moldova cunosc mai bine valoarea unui brand absent
la Chişinău. O strategie comercială îndreptată către Republica Moldova şi o
„Black Friday” cu un Iaşi plin de practicanţi ai shopping-ului veniţi din
stânga Prutului, nu sunt chestiuni de ignorat pentru economia oraşului.
Din punctul de vedere al stocului de birouri, cu
150 mii m² (cf. Jones Lang LaSalle), oraşul Iaşi e pe locul al II-lea în
România (după Bucureşti) şi pe locul al XXI-lea între toate centrele urbane
est-europene, având un stoc superior oraşelor Cluj, Timişoara, Szczecin sau
Lublin (109-120 mii m²). Piaţa birourilor este departe de a fi ajuns la maturitate.
Pentru a susţine afirmaţia, voi da câteva exemple. Dintre oraşele vizate,
Varşovia se instalează cu 3,7 milioane m² pe primul loc, iar Bucureşti, cu 2,1
milioane m², se află pe poziţia a IV-a (cf. Colliers), departe însă de Viena,
cu cca. 10 milioane m² sau Atena, cu 6,9 milioane m². Proiecte mari pentru Iaşi
nu sunt anunţate, dar la Cluj se estimează că până în 2016 va intra pe piaţa de
birouri clasa A, un stoc de 50 mii m². Având în vedere faptul că ocupanţii cei
mai importaţi ai acestor birouri sunt firmele IT, nu ar trebui ignorat numărul
celor care lucrează în sectorul Informaţii şi comunicaţii, care
conform INS, era pentru Iaşi de 4716. Cu această valoare, Iaşii se înscriu
între principalele hub-uri IT din România. Dintre oraşele secundare, doar
Clujul şi Timişoara se instalează înaintea Iaşilor, cu 8193, respectiv, 7437 de
persoane angrenate în sectorul IT. Coroborând aceste date şi ţinând cont că
pieţele IT din Cluj şi Timişoara sunt aproape saturate, oraşul Iaşi ar trebui să traverseze
o nişa temporală favorabilă capacitării sectorului IT. Aşa o fi!? Are însă un
hadicap - slaba accesibilitate aeriană. Cu un trafic estimat pentru anul în curs
de 220-250 mii pasageri (173 de mii, în 2012) şi cu doar 5 legături externe şi
una internă, oraşul Iaşi e slab conectat la reţeaua fluxurilor aeriene. În
comparaţie, Clujul şi Timişoara, ambele cu aproximativ un milion de pasageri,
se instalează relativ confortabil în reţeaua de relaţii europene. Şi asta
contează!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu